Cine este celebrul vampir Dracula?

Istorie

de Cătălin Bădulescu vizualizat de627 ori

Este voievodul valah Vlad Ţepeş, este contele vampir din romanul lui Bram Stoker, sau sunt unul şi acelaşi… vampir?  Personajul istoric, cel literar (de ficţiune) şi cel mitologic se întrepătrund cu ţesuturi aproape siameze, până la un punct!

Toate acestea se întâmplă în mentalul colectiv occidental, alimentat cu benzi desenate, desene animate şi filme cu … Dracula. Totul a început în 1897, când scriitorul irlandez Bram Stoker a publicat romanul victorian de groază, “Dracula”. Interesant este că titlul iniţial al romanului a fost Contele Vampir, apoi… Nemortul (The Dead Un-Dead). Nici urmă de Dracula! Bram Stoker a avut nevoie de un personaj horror mult mai viril decât fantomele secătuite şi buimace ale castelelor scoţiene. A consultat o hartă a Europei acelui timp. A descoperit, strict pe hartă, Transilvania de Nord şi o zonă sălbatică, împădurită şi izolată, situată între Bistriţa şi Vatra Dornei, Pasul Bârgăului, Borgo Pass, în roman. Acolo a situat Bram Stoker castelul Contelui Vampir, un aristocrat autentic şi un vampir aberant. Nici vorbă de Castelul Bran, sau de fortăreaţa de la Poenari! Şi totuşi, de ce a schimbat Bram Stoker titlul romanului în “Dracula” ?!

“Dracula, în limba valahă înseamnă diavol”

A citit o istorie a principatelor Valahia şi Moldova scrisă de ambasadorul William Wilkinson. Aici a descoperit un scurt pasaj despre Vlad Ţepeş. Ceea ce i s-a părut lui Stoker interesant, a fost o notă de subsol: “Dracula, în limba valahă înseamnă diavol”. Nota cu pricina a copiat-o conştiincios, a subliniat-o şi i-a pus trei semne de exclamare! Atenţie: potrivit tuturor criticilor şi exegeţilor lui Bram Stoker, acesta nu a avut acces la alte surse de documentare despre Vlad Ţepeş. Nici măcar pasiunea pentru trasul în ţeapă nu a cunoscut-o.  Şi atunci, de unde şi când a început confuzia?! Evident, tot de la o carte! Doi istorici, un român, Radu Florescu şi un american de origine irlandeză, Raymond T. Mc Nally publică, în 1972, volumul “În căutarea lui Dracula”. Pornind de la cronicile săseşti care îl vampirizează pe Ţepeş, cei doi... istorici au strigat: Evrika! Şi s-au străduit să demonstreze că, de fapt, Vlad a fost modelul, prototipul lui Bram Stoker pentru Dracula. Dovezile pe care le aduc în sprijinul afirmaţiei că Stoker a cunoscut multe despre Ţepeş sunt puţine şi speculative. Se pare că au reuşit, însă, dacă nu să convingă neapărat, cu siguranţă măcar să incite! Atunci au apărut, pe harta lui Dracula, cetatea de la Poenari şi Castelul Bran.  Să fim bine înţeleşi! Vlad Ţepeş nu a fost un sfânt. A fost crud, despotic şi a folosit ţeapa cu vârf şi îndesat. Mai ales cu ... vârful! A existat în tiparele acelei vremi, dar de aici şi până la exagerările din cronicile săseşti este cale lungă şi interese economice şi politice cu grămada. Din acest punct de vedere, Vlad Ţepeş a fost prima victimă a mass media.

Să recapitulăm! Până în 1972, anul marii confuzii, toate producţiile Dracula: piese de teatru, filme, desene animate, respectau romanul lui Bram Stoker. Dracula era contele vampir şi atât. După 1974 a început nebunia. Scenariştii de la Holywood au amestecat istoria cu ficţiunea, într-un mare hal. Totul a culminat cu filmul lui Francis Ford Copolla numit, culmea,... Bram Stoker’s Dracula. 

În România mitul există, castelul Bran este imaginea lui pefectă, Pasul Bârgăului există. Vă așteptăm așadar să îl descoperiți pe Dracula!